Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din august, 2010

Lucrurile n-or sa se schimbe niciodata

Foarte "frumos", dar foarte "frumos" din partea voastra . Nu ma asteptam, mai ales de la voi, si nu pentru ca nu ati fi putut , ci pentru ca aveam mare incredere in voi si imi pusesem mari sperante in prietenia noastra ... pentru ca am crezut ca sunteti diferite si mai presus de toate, am crezut ca noi 3 putem sa fim ca "Power Praf Girls" sau ca "ingerii lu Charlie" [doar ca in cazul nostru nu era vorba de Charlie] sau pur si simplu puteam fi "Amalia, ROxana si Raluca" [pentru ca asa ne placea noua ], dar NU ... ati ales voi sa stricati totul X( ... Dupa cum ziceam ... "Lucrurile n-or sa se schimbe niciodata" ... Sunt dezamagita. Prea dezamagita ... si nervoasa si ... nu reusesc sa-mi gasesc cuvintele potrivite care sa exprime tot ceea ce simt . Sunt indignata ... indignata de cata nerusinarea ati dat dovada cand m-ati mintit privindu-ma in ochi si zambindu-mi ... si poate nu as fi ajuns sa am starea asta pe care o am daca nu ...

La multi ani TAMBI !

Ieri a fost ziua lu' Ţâmbi, asa ca ... m-am gandit azi ca daca tot am chef si timp sa scriu ceva, as putea sa scriu despre asta. Pai ... cine e Ţâmbi ??? Cum adica cine e Ţâmbi ?! Ţâmbi e ... Ţâmbi ... sau Andrei [cum ar vrea el sa-i zic, dar nu reusesc pentru ca m-am obisnuit prea mult cu "Ţâmbi"]. Ce sa va yic despre el . Este un tip super simpatic si amuzant care mereu imi aduce aminte de Louie ["Viata cu Louie" - Fox Kidz] si nu dintr-un motiv oarecare, ci pentru ca seamana foarte bine cu el. E genul ala de persoana care incearca mereu sa iti ataseze un zambet pe chip, indiferent de starea pe care o ai. E cel care te scoate din k*t cand ai intrat in el pana la gat si care nu o face din obligatie, ci pentru ca asa simte el. E baiatul care sunt convinsa ca ar face orice fata fericita, nu numai pentru ca este placut prin felul lui de a fi, ci si pentru ca este foarte educat si simtit. "Andrei" e funny ... but then ... is also smart and "cool...

"Vrei sa dispar ?"

Sunt uimita intr-un fel. Si entuziasmata. Si poate chiar fericita, dar si trista in acelasi timp. Un amalgam de ganduri si sentimente imi invadeaza mintea si sufletul. Cum pot sa mai fac diferenta intre ce este bine si ce este rau? Ce este bine pentru mine si ce este bine pentru tine? Ce este bine pentru acel "noi" care a existat acum ceva mai multa vreme? Ce faci atunci cand ajungi la granita dintre ratiune si simtire ? Cum as putea sa iau o decizie?! Am un raspuns la intrebarea ta . "Vrei sa dispar ?" Si nici macar nu a fost nevoie sa il trec prin filtrul mintii mele pentru a-l da. Dar cand e momentul potrivit pentru a-l da? Dar de unde stiu ca raspunsul meu e cel potrivit? Ei bine ... NU STIU. A trecut ceva vreme. Tu te-ai schimbat. Eu m-am schimbat. Lumea s-a schimbat. Si daca totusi exista ceva neschimbat ?! Nu stiu de ce ,dar ... ma asteptam ca intr-o zi sa se intample "ceva". Acest "ceva". Dar ... de ce trebuie sa existe mereu un "dar...