Adevarul?!

Adevarul e ca...nu mi-e frica si, totusi, ma sperie, cateodata, lucrurile pe care le trezesti sau le-ai trezit, deja, inlauntrul meu. Ma surprind adeseori zambind, aleatoriu, cu gandul la...tine...la "noi"...la un posibil "doi". Si parca iti vad zambetul oriunde ma duc sau in orice as face. 

Adevarul e ca..m-ai "atins" fara ca macar sa-ti folosesti mainile. 

Adevarul e ca te plac! Mult. De ce?! Pentru vibe'ul pe care mi-l transmiti. Pentru zambetul pe care mi-l pui pe fata. Ma faci sa rad. Esti smartass. Esti funny. Esti diferit. Iar sa-ti vad ochii sau sa-ti aud rasetul e mai mult decat suficient ca sa am o zi...aproape perfecta. Ma intelegi?! Ma faci sa ma gandesc la tine chiar si cand nu vorbim. Te plac... pentru mesajul ala din fiecare dimineata care ma face fericita. Pentru ca ma faci fericita, fara ca macar sa stii.

Adevarul e ca esti ca un cantec pe care l-am ascultat pentru prima oara si am stiu ca va fi preferatul meu. ("Fly me to the moon") Si cand te-am "ascultat" intaia data nu imi doream nimic, nu mai aveam nici timp si nici energie si nici nu cred ca eram pregatita...dar...ai fost melodia potrivita la momentul oportun...si m-am lasat purtata de linia ta melodica, in timp ce ne-am creat propriile versuri. Mai ramane sa ne facem si propriul dans. Ce zici?!

Adevarul e ca...ma lasi fara cuvinte. Iar eu, rareori raman fara cuvinte! Surprinzator! Si pentru asta te plac si mai mult.

Si inca de la inceput am avut un sentiment...familiar. Gen: "Oh, hey! Olla! Tu erai. Nu! Tu esti. Tu o sa fii. Game over."

Prea mult?! Prea repede?!

Adevarul e ca mi-as dori sa iti dau "aripi sa zbori, radacini sa te intorci si motive sa ramai."

Adevarul e ca...nu-mi gasesc suficiente cuvinte si nici nu stiu cum as putea sa spun ce vad in tine...e felul in care ma duci intr'un "loc" in care nimeni altcineva nu poate.(to the moon)

"Fly me to the moon"